La doar o săptămînă după ce îşi acuza contracandidaţii că-şi fac campanie electorală în afara perioadei legale, primarul Gheorghe Nichita se avîntă cu aplomb - şi mai ales cu logistica Primăriei în spate – în jocul electoral. Concret, Direcţia Economică şi de Finanţe Publice Locale a trimis către zeci de mii de ieşeni o scrisoare prin care le reamintea obligaţiile faţă de bugetul local. Faptul este explicabil prin aceea că luna aceasta se consumă primul trimestru al anului fiscal. Mai puţin obişnuită este o altă hîrtie, care însoţea înştiinţarea oficială, o hîrtie purtînd antetul şi semnătura primarului Gheorghe Nichita. Pe această pagină format A4, primarul în funcţie explică cetăţenilor ce bun gospodar a fost el şi cum a dus oraşul în ultimii 4 ani spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Iaşicâştigă.ro vă prezintă integral conţinutul scrisorii, punctînd (acolo unde este cazul) asupra dezinformărilor şi minciunilor prin omisiune vehiculate de Nichita:

Vă mulţumesc că şi în anul 2007 aţi înţeles importanţa contribuţiei dumneavoastră la constituirea bugetului local al municipiului Iaşi. La această contribuţie s-au adăugat fonduri europene prin programele accesate de Primăria Municipiului Iaşi, precum şi fondurile acordate de BERD, respectiv de Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria. Eforturile comune şi susţinute în fiecare din cei trei ani ai mandatului de primar al laşului au făcut posibilă realizarea priorităţilor stabilite şi pentru anul 2007, când bugetul laşului s-a dublat fata de anii trecuţi ajungând la 650 milioane de lei (6.500 miliarde lei vechi)

Unde e manipularea: partea cea mai consistentă a bugetului local – omisă cu desăvîrşire în comunicat - o constituie cotele defalcate din bugetul de stat. Altfel spus, banii alocaţi de Guvern. Urmează ca pondere împrumuturile (dacă acestea pot fi considerate surse de venit), apoi contribuţiile cetăţenilor. Notă: fondurile „acordate” de BERD sînt tot împrumuturi, care vor trebui înapoiate. Fondurile europene, deşi menţionate primele, sînt insignifiante ca pondere în bugetul local. În prezent, în judeţul Iaşi există comune (Bîrnova, de exemplu) care au atras mai multe fonduri europene nerambursabile decît municpiul Iaşi.

1. Demararea lucrărilor de asfaltare completă a 75 de străzi din municipiul laşi, pe o lungime de 28,6 km; repararea a 153,100 metri pătraţi de carosabil şi a 12.000 metri pătraţi de trotuare în cartierele oraşului; depunerea a 2 proiecte europene cu finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea reţelei de străzi; achiziţionarea a 41 tramvaie, 30 autobuze şi demararea procedurilor de licitaţie în vederea achiziţionării a încă 50 de autobuze la standardul Euro 4; semaforizarea a 7 noi intersecţii.

Observăm lipsa completă a oricărei referiri la scandalul „Marea Asfaltare”, cu lucrările făcute de mîntuială. De asemenea, este camuflat în mod iscusit faptul că cele mai multe asfaltări sînt simple cîrpeli, cu o durată de viaţă de cîteva lui (un an-doi, cu mult noroc). De asemenea, nu se suflă o vorbă despre faptul că tramvaiele sînt second-hand, iar autobuzele au fost cumpărate cu preţul unui imens scandal de presă (şi a unui dosar DNA).

2. Începerea lucrărilor de construire a 224 locuinţe sociale în zona Grădinari-Metalurgie.

3. Scăderea cu 33% a infracţionalităţii în municipiul Iaşi prin înfiinţarea Secţiei VI Poliţie în Nicolina-CUG şi mărirea efectivelor Poliţiei Comunitare până la 680 poliţişti, respectiv extinderea sistemului de monitorizare video cu încă 30 de camere video pentru acoperirea zonelor Gară, Copou, Rîpa Galbenă; înfiinţarea celui de-al patrulea Centru de cartier în Alexandru cel Bun; finalizarea sediului Direcţiei de Asistenţa Comunitară, din str. Mitropolit Varlaam 54, ce deserveşte peste 200.000 persoane din municipiul Iaşi şi accesarea a cea 1,5 milioane euro fonduri nerambursabile pe domeniul asistenţei sociale.

Unde e manipularea: se induce o relaţie tip cauză-efect între apariţia vajnicilor poliţişti comunitari şi scăderea infracţionalităţii. Asemenea afirmaţii sînt greu de probat. O explicaţie la fel de plauzibilă ar putea fi deschiderea graniţelor cu UE şi migrarea delincvenţilor în alte ţări. Oricum, cazurile de infractori prinşi datorită camerelor video sînt numărabile pe degete. Aparatele de supraveghere sînt de proastă calitate şi au fost cumpărate de Nichita de la Maricel Popa, unul dintre finanţatorii săi. Pe de altă parte, sediul DAC la care se face referire a fost amenajat pe bani grei în incinta unei foste grădiniţe (în condiţiile în care DAC avea deja sediu, la Piramida lui Dubeţ). Fondurile nerambursabile la care se referă sînt încă la stadiul de proiect.

4. Modernizarea a 65 de locuri de joacă pentru copii (din care 9 nou înfiinţate); plantarea a 1.390,000 de flori; plantarea a peste 39.600 arbori şi arbuşti; gazonarea a 73.500 mp; construirea şi darea in folosinţă a unui nou Ştrand Municipal în zona Cicoarei, cu două bazine de înot, parc de joacă pentru copii şi 4 terenuri de tenis.

Ce nu se spune: parcurile reabilitate s-au degradat cu repeziciune, în parte datorită proastei execuţii, în parte datorită lipsei de vigilenţă a poliţiştilor comunitari lăudaţi mai sus. Flori şi arbori s-au plantat şi pînă la Nichita, doar că el s-a gîndit să le şi numere. Oricum, cu excepţia cartierelor centrale, spaţiile verzi au fost lăsate de izbelişte. Noul Ştrand a fost construit de Iulius Group, în compensaţia celui distrus prin construirea Proiectului Palas.

5. Continuarea lucrărilor de extindere şi modernizare a sistemului de iluminat public în municipiului Iaşi -montare 700 stâlpi, 4.329 corpuri iluminat şi accesorii, 23 km cabluri; introducerea iluminatului arhitectural la obiectivele Statuia Mihai Eminescu, Biserica Sf. Neculai Domnesc, Mănăstirea Ceiăţuia, Monument Rîpa Galbenă.

Ce nu găsim: orice referinţă la scandalul iluminatului public, cînd acesta a fost concesionat firmei celei mai scumpe, precum şi prelungirea – prin forţarea legii - a acestui contract, care a ajuns să coste 15 milioane de euro.

6. Realizarea sistemului informatic integrat al Primăriei în pondere de 75%, în vederea creşterii transparenţei, reducerii birocraţiei, îmbunătăţirii serviciilor către contribuabil.

Ce nu se spune: informatizarea Primăriei a fost realizată pe bani grei de cumătrul primarului, Gabriel Mardarasevici. Despre creşterea calităţii serviciilor şi scăderea birocraţiei, judecaţi singuri.

7. Achiziţionarea pentru serviciul de salubritate a 14 noi maşini şi utilaje modeme, 6.000 europubele, 1.600 eurocomainere.

Notă: raportare victorioasă, care nu suflă o vorbă despre unde se duce pînă la urmă gunoiul: tot la vechea vărsătoare. Groapa ecologică este tot pe hîrtie. Fireşte, dacă vorbim de activitatea Salubris, s-ar fi cuvenit cîteva rînduri despre flagelul cîinilor vagabonzi, ajuns la o amploare fără precedent...

8. Montarea a 3.035 contoare încălzire şi 3.270 contoare apă caldă în programul de contorizare pe scară de bloc; modernizarea a 27 de puncte termice.

În ciuda acestor realizări, CET este mai aproape ca niciodată de faliment, iar ieşenii au primit iarna aceasta facturi de infarct (vezi „scandalul repartitoarelor”).

9. Susţinerea învăţământului preuniversitar ieşean, în pondere de 37% din bugetul local; finanţarea a 3 spitale şi a 37 lăcaşe de cult din municipiul Iaşi.

Corectură: învăţămîntul a beneficiat constant de o pondere de peste 30% din bugetul local, încă de pe timpul lui Simirad.

10. Intrarea în vigoare a contractului cu BERD pentru modernizarea reţelei de alimentare cu energie termica şi apă caldă, în valoare de 32 milioane euro, şi a contractului de 15 milioane euro pentru modernizarea a 16 km linie de tramvai.

Observaţie: banii de la BERD au fost împrumutaţi şi nu constituie nici o garanţie că vor scăpa de la faliment cele două regii menţionate.

În anul 2007, la Iaşi s-au înregistrat peste 800 milioane curo investiţii private executate (de ex. Kaufland, Carrefour, Selgros, Practiker), în curs de execuţie (de ex. ansamblul Palas, Era, Greenpark etc.) sau avizate (diverse proiecte imobiliare).

Notă: este discutabil ce rol a avut Primăria în atragerea acestor investiţii (cu excepţia proiectului Palas şi a dosarului penal aferent). Nichita nu a pus la dispoziţie nici teren, nici alte facilităţi pentru investitori. Marii retaileri au ajuns la Iaşi datorită pieţei de desfacere pe care o oferă: 300.000 de consumatori.

De asemenea, este al treilea an consecutiv în care taxele şi impozitele locale nu au crescut, ci au fost ajustate doar la inflaţie. Pentru anul 2008, bugetul general se ridică la suma de 900 milioane lei (9.000 miliarde lei vechi), iar Primăria Iaşi a stabilit realizarea următoarelor priorităţi:

Observaţi că nu se suflă nici un cuvînt despre intenţia primarului de a mări taxele locale cu pînă la 40%, proiect care s-a izbit de o vie opoziţie în rîndul populaţiei.

1. Promovarea municipiului Iaşi în ţară şi străinătate prin programul „Iaşi - 600 ani de atestare documentară'" şi prin susţinerea celor aproximativ 300 proiecte culturale, istorice, turistice, sociale din cadrul acestuia.

10. Modernizarea pieţei Nicolina; reabilitarea esplanadei Oancea.

Toate aceste proiecte, intens vehiculate în ultimul an, dar încă departe de a fi concretizate, pot fi categorisite în actualul context drept promisiuni electorale.

Vă mulţumesc pentru răbdarea şi înţelegerea de care daţi dovadă în această perioadă de transformare majoră a oraşului nostru, dar şi de încrederea şi sprijinul acordat în aceşti ani de mandat de primar al laşului pentru realizarea acestor priorităţi de dezvoltare a oraşului.

Doresc o comunicare cât mai directă şi mai transparentă cu dumneavoastă şi vă aştept ideile, sugestiile şi observaţiile la sediul Primăriei Municipiului Iaşi - Central de Informaţii pentru Cetăţeni şi la Centreie de Cartier, pe site-ul www.primaria-iasi.ro [1], pe adresa de email gheorghe.nichita@primăria.iasi.ro. precum şi prin intermediul Buletinului de presă „Curierul de Iaşi".

Urmează semnătura primarului, iar dedesubt următoarea precizare: „Această scrisoare este în conformitate cu prevederile HG 1723/2004”. Am lecturat cu atenţie acest act, intitulat oficial „Program de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul”. Nu conţine nici o referire la această practică: emiterea unor scrisori „informative” la adresa cetăţenilor, de către primar. Singurul articole care menţionează acest gen de practici se regăsesc la punctul II.d) şi se referă la „publicarea şi actualizarea periodică, pe pagina oficială de Internet a autorităţii publice, a unor materiale cu caracter informativ”.

IaşiCâştigă