Fotografii ataşate

     Administraţia locală duce lipsă crâncenă de lideri cu viziune, spirit managerial, curaj şi ataşament faţă de Iaşi. Adică oameni care să tragă singuri societatea înainte, oameni care să ridice frâna moldovenească şi să accelereze dezvoltarea. De oameni care să fie recunoscuţi pentru calităţilor lor şi să fie aleşi de oameni cu inima deschisă nu prin mite electorale (cazul lui Nichita), apartenenţă politică (cazul multor parlamentari PDL) sau giumbuşlucuri (cazul lui Simirad)
     Iaşul duce lipsă de un Gheorghe Ciuhandu. Nu ştiţi cine-i? E primarul Timişoarei de aproape 20 de ani. Un om care a fost votat şi răsvotat fără a umple cartierele mărginaşe de pachete cu ulei, orez şi zahăr, fără a silui bugetul local pentru o echipă de fotbal care e ciuca bătăilor (dă bani la fotbal, dar mai puţin decât la Iaşi), fără a se tupila ba sub fusta PNL, ba sub cea a PDL ori PSD, un om care nu a avut nevoie să se dea în stambă la TV pentru a atrage atenţia.
     Ciudandu a făcut însă treabă iar lumea l-a văzut că munceşte. Eu l-am văzut doar 2 ore dar mi-a rămas în minte pentru totdeauna.
     În 2005 mai toată Şefimea administrativă a Iaşului a mers la Timişoara (inaugura Iulian Dascălu mall-ul de acolo). Ciuhandu i-a primit pe toţi la Pirmăria, unde a explicat dezarmant de sincer una din reţetele succesului său: a făcut de jur împrejurul Timişoara un inventar la sânge al tuturor proprietăţilor, al utilităţilor locului. Apoi a pus toate datele pe un cd pe care l-a împrăştiat la toate camerele de comerţ străine la care a putut ajunge. Când un investitor a dat un telefon primarul a lăsat baltă şi familie şi tot şi a stat lângă firma interesată până a convins-o să rămână în Banat. Le-a dat tot felul de ponturi, facilităţi fiscale, le-a promis marea cu sarea, a făcut tot ce se putea legal numai să-i ţină acolo. Aşa au ajuns în Timişoara investiţii de aproape jumătate de miliard de euro doar până la nivelul anului 2005.
     La Iaşi avem de 7 ani un primar care se dă "cel mai bun manager din administraţia publică a României" şi un şef de CJ care se bate cu cărămida-n piept că ştie "să administreze sărăcia". Amândoi sunt însă veritabile catastrofe pentru economia locală. Mai avem o turmă de parlamentari, cei mai mulţi dintre aceştia neavând habar de limba engleză, aşa că de unde să aducă ei investitori. Avem şi o administraţie ticsită de oameni blazaţi, plafonaţi profesional. Teren deci numai bun pentru un Ciuhandu cât de mic.
     Ştiţi voi pe cineva?

Aurel DOBAŞU